Acest blog va poate ajuta cu rezultate live, actualizate non-stop din toate campionatele sportive ale lumii. De asemenea, aveti si programul meciurilor din intreaga lume, din hochei, baschet, fotbal, tenis, baseball si rugby.
 
Serivicul de livescore este gratuit si poate fi accesat de oriunde fara costuri ascunse fiind neconditionat! Nu necesita refresh deoarece se actualizaeaza automat la fiecare 20 de secunde iar dvs sunteti anuntat in ce meciuri live s-a marcat recent printr-un avertizor sonor implementat in scriptul de livescore!
 
Astfel, veti fi la curent cu toate rezultatele live si cu tot ce se intampla in toate sporturile practicate acum in intreaga lume. Pentru a accesa sectiunile de rezultate live va rugam sa dati un click pe bannerul de mai jos sau pe unul dintre urmatoarele linkuri, corespunzatoate cu sportul pe care doriti sa il evidentiati: Fotbal , Baschet , Tenis , Hochei , Rugby , Handbal , NFL .
 

Tipseri.com este unul dintre cele mai complete siteuri de pariuri din Romania la ora actuala. Va punem la dispozitie strategii si sisteme profesioniste pentru ca dvs sa aveti un profit cat mai mare.

 
Din experienta conturata in decursul a 2 ani de activitate in lumea pariurilor am reusit sa adunam informatii utile pentru toti pariorii, indiferent de nivelul lor de profesionalism sau de timpul petrecut la casele de pariuri online. Avem atat sfaturi pentru incepatori cat si strategii pentru pariorii avansati. 

Zilnic tipsterii nostri profesionisti va pun la dispozitie biletul zilei, o sursa sigura de castig. Pentru pariorii care vor sa fie la curent cu scorurile din fotbal, tenis sau baschet. Astfel, va oferim rezultate live fotbal, rezultate live tenis, rezultate live baschet, rezultate live rugby, , etc.

Prin simplul fapt ca ne vizitati siteul beneficiati de bonusuri uriase. Casele de pariuri va ofera bonusuri de 100% din sumele depuse numai pentru faptul ca le alegeti ca destinatii de pariuri online.

Va punem la dispozitie cote, clasamente, descrierea handicapului asiatic un ghid special pentru incepatori. sunt descrise elaborat, cu informatii reale si updatate saptamanal. Pariurile sunt o sursa de castig daca sunt tratate cu atentie si seriozitate.

Pentru asta incercam sa va ajutam sa treceti peste emotiile cauzate de un castig sau de o pierdere si sa pariati constant cu aceasi precizie castigatoare.

Forumul site-ului nostru va pune in contact cu comuniattea de pariori romani, despre care trebuie sa stiti ca in plan international conteaza destul de mult Va dorim mult succes in plasarea pariurilor! Puteti vizita site-ul aici!

Tags: rezultate live, cote luni, cote marti, cote miercuri, cote joi, cote vineri, cote sambata, cote duminica, predictii fotbal, predictii , livescore , football livescore , tennis livescore , rezultate in direct , biletul zilei , Pariul Live, Pariul Sigur, Bonusuri, download muzica, download filme, download mp3, muzica, Predictii Fotbal, Predictii, Referate Scolare, Muzica, Pariuri Sportive, Pariuri Online, Case de Pariuri, Pariuri, Biletul Zilei , Predictii Sportive, Biletul Zilei, Clasamente, Pariuri Sportive, Clasamente Fotbal Rezultate Live Fotbal , rezultate live tenis , rezultate live hochei , rezultate live baschet , rezultate live handbal , rezultate live nfl , rezultate live rugby . Biletul zilei , sistemul martingale , planul miza , sfaturile noastre , criteriul kelly .

luni, 7 septembrie 2009

Ziua Adolescentului - maraton dedicat "viitorului tarii"

Primaria sectorului 5, impreuna cu Ministerul Tineretului si Sportului si Clubul UNESCO - Adolescentii, organizeaza la acest sfarsit de saptamana Festivalul dedicat Zilei Adolescentului. Tinerii sunt asteptati in Piata Constitutiei si in Parcul Izvor din Bucuresti, dar si in tara, cu mega-concerte, proiectii video, concursuri, demonstratii sportive, spectacole de artificii. In plus, olimpicii din Bucuresti vor fi recompensati cu premii in valoare totala de trei miliarde de lei. Inaugurarea Zilei Adolescentului a constat in premierea tuturor elevilor din Bucuresti care au obtinut premii la olimpiadele si concursurile extrascolare. Astazi, pe scena vor fi prezenti cei de la Holograf, Vama Veche, Vank si Class, iar maine, 12 mai, participantii la festival se vor bucura de muzica formatiilor Iris, Proconsul, Taxi si K-pital. Duminica, de la ora 11, va avea loc un cros al adolescentilor, pe un traseu de doi kilometri. Premierea castigatorilor va fi facuta de Ministrul Tineretului si Sportului. Prezentatorul Zilei Adolescentului este actorul George Mihaita, presedintele Clubului UNESCO - Adolescentii.

Insula: o fotografie la fiecare 50 de kilometri

Festivalul Primavara Britanica s-a incheiat, pe 30 aprilie, cu vernisajul expozitiei de fotografii Insula: The sea front, gazduita de Centrul International pentru Arta Contemporana. 48 de fotografii, semnate Kate Mellor, reprezinta "britinerariul" artistei - de la Dover pana la Dover, un tur complet si la fiecare 50 de kilometri cate o noua fotografie. Astfel, intr-un spatiu in care marea ofera de cele mai multe ori fundalul, pe care se proiecteaza peisajele mereu in schimbare de pe tarm: vin si pleaca valuri, se intalnesc oameni, se profileaza cladiri de epoca sau moderne, se construieste continuu o viata "insulara". Peisajele pure, din care nu lipsesc stancile, nisipul, petecele de iarba sau mlastinile (Little Hedra, Aberystwyth, Port Oer, Dowland's Landslip, Balchladich Bay, Druim an Rubha Ban) devin "civilizate", uneori chiar stereotipe atunci cand spatiul fotografic se departeaza de idilic si devine statiune turistica (Dovercourt) sau oras industrializat (Oban). Arhitectura clasica ofera, in schimb, insulei un aer interesant, misterios (Brighton), iar ruinele castelelor de piatra (Slains Castle) "deseneaza" un decor romantic, desprins parca din alta lume. Cu ocazia Festivalului Primavara Britanica, Insula a putut face si un tur al Romaniei, fiind prezenta in expozitii la Iasi si Brasov. Iubitorii de peisaje marine se mai pot bucura de prezenta ei la Bucuresti pana pe 24 mai, expozitia fiind deschisa de luni pana vineri intre orele 10 si 18.Insula: o fotografie la fiecare 50 de kilometri

Adam Michnik - un erou al timpului nostru

Astazi, la ora 17,10, TVR Cultural difuzeaza documentarul "Adam Michnik - un erou al timpului nostru" realizat de Ioana Dragan, in regia Ancai Puscas. Filmul ofera o imagine proaspata asupra uneia dintre cele mai stralucitoare personalitati politice si culturale ale Poloniei contemporane, cunoscut disident anticomunist si luptator pentru valorile democratiei. Documentarul a fost prilejuit de recenta vizita in Romania a lui Adam Michnik si se constituie intr-o utila familiarizare a publicului roman cu valorile culturale poloneze.

Tineri actori romani exploreaza "Fantasticul in arta"

Uniunea Teatrala din Romania si Ministerul Culturii si Cultelor organizeaza a treia participare romaneasca la proiectul "Intalnirile de la Bussang" (in regiunea Vosges, Franta) in perioada 8-12 mai 2002. Partenerul francez al acestui schimb teatral este asociatia "Les Theatrales des Jeunes en Europe". "Intalnirile de la Bussang" propun anual o tema de reflectie pentru tinerii actori implicati. Anului 2002 ii corespunde tema "Fantasticul in arta". Obiectivul urmarit de organizatori este ca cel de-al doilea grup teatral, compania BluEscape condusa de regizorul Radu Afrim, care reprezinta Romania la acest atelier sa continue schimburile culturale initiate in anii 2000 si 2001 cu tineri profesionisti din tari precum: Franta, Germania, Croatia, Spania, Italia, Portugalia, Polonia, Grecia. Actorii care vor reprezenta Romania la acest schimb cultural sunt: Elena Popa, Antoaneta Cojocaru, Adrian Stefan, Bogdan Dumitrescu si Cristian Popa.

"Japonezii" de la Valahia si "fabrica de hit-uri" N&D au marfa proaspata

Daca tot a dat caldura, va puteti petrece sfarsitul de saptamana in aer liber. Nu doar la o bere si-un mic, ci si la un concert. Acest sfarsit de saptamana le-a adus celor de la Valahia o lansare. Ieri, la Hanul lui Manuc, Dorin si Mihai au spus publicului "Te iubesc atat de mult". La fel se numeste si albumul de 10 piese scos pe piata de cei doi. Trei variante ale cantecului "Iubito, nu plange" (la care s-a filmat si videoclip), melodiile "Why" (remix-ul pentru Cerbul de Aur 2001) si "Mama", plus o piesa cantata in japoneza se regasesc pe acest cel mai nou disc. Tot despre un disc este vorba si in cazul celor de la N&D. "Nu vreau sa te pierd" are 8 cantece, dintre care 5 sunt noi-noute. Delia si Nick au inclus doar 8 piese pe album intrucat "barbatul formatiei" este de parere ca oricare dintre acestea poate fi un hit. Astfel ca nu au inghesuit mai multe, pentru ca fiecare sa aiba parte de atentie. In schimb, duo-ul spera ca fanii sa se inghesuie la concertul de duminica seara. De la ora 20, in Piata Revolutiei se da liber la muzica. Alina, Non Stop si Blondy vor canta in deschidere, iar N&D vor fi, firesc, vedetele.

Un nou cenaclu si un nou supliment literar

Joi seara, in Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor, in cadrul primei editii a Cenaclului Euridice, a fost sarbatorita, in avanpremiera, lansarea pe piata a suplimentului literar al ziarului Ziua. Intitulat "Ziua Literara" si editat sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania, suplimentul il are ca director pe Eugen Uricaru si ca redactor-sef pe Stefan Agopian. Suplimentul va aparea in fiecare zi de luni, fiind difuzat impreuna cu ziarul Ziua si, potrivit lui Stefan Agopian, "cele 4 pagini ale sale vor fi dedicate exclusiv literaturii: doua literaturii romane in general, si doua creatiilor ce se vor citi in cenaclul "Euridice". Editia inaugurala a cenaclului, desfasurat sub patronajul Uniunii Scriitorilor, a beneficiat de o participare extrem de numeroasa, lucru mai rar intalnit in cazul unor astfel de manifestari. Alaturi de scriitori, critici si traducatori au putut fi remarcate si prezente mai putin obisnuite: senatorul George Pruteanu si secretarul de stat Ion Antonescu, un personaj tot mai popular printre artisti. Dupa interventiile lui Nicolae Breban, Marin Mincu, Sorin Rosca Stanescu, Stefan Agopian si conventionalele urari de succes si viata lunga adresate revistei si cenaclului, au citit poezii Grete Tartler si debutanta Elena Vladareanu. Aceasta din urma, prin poezia sa viscerala, presarata din belsug cu expresii licentioase, a reusit sa starneasca o apriga dezbatere. Referindu-se la evenimentul principal al serii, Stefan Agopian aprecia ca "Ziua Literara" este "un noroc chior al literaturii romane". Mai realist ar fi sa speram ca aceasta va reusi sa-si pastreze macar celalalt ochi.

Traim pe acest glob intr-o asemenea inghesuiala incat, vrand-nevrand, simtim zi de zi si clipa de clipa cotul vecinului"

Experienta Dvs. de viata, larga si integratoare, este in stransa legatura cu ceea ce s-a intamplat in istoria ultimilor saizeci-saptezeci de ani: al doilea razboi mondial, Holocaustul si Gulagul, bascularea intre extrema dreapta si extrema stanga, internationalismul comunist cu centrul la Moscova, apoi nationalismul ceausist cu centrul in chiar megalomania conducatorului. Ati trait pe propria piele multe din aceste evenimente; le-ati suportat, in orice caz, consecintele. V-ar fi placut sa traiti intr-un alt secol, mai linistit? Sau tocmai nebunia istoriei face necesara prezenta ganditorului? - Cu fantezia m-am transpus, simpatetic (asadar macar cu straduinta - daca nu si cu intreaga capacitate - de a intelege asa zicand "pe dinlauntru" moduri de viata revolute), in toate mediile prin care m-au plimbat lecturile - atatea, bineinteles, cate au putut incapea intr-o viata in buna parte consacrata tocmai acestui "viciu nepedepsit", cum, pe vremuri, il denumise Valery-Larbaud. Dar nu-mi pare deloc rau ca soarta m-a facut co-extensiv cu aproape noua zecimi ale secolului de-abia expirat, ba m-a mai si propulsat (pentru cata vreme inca?) in cel ce de-abia acum incepe. Traim, pe acest glob mai ieri alaltaieri inca relativ aerisit, intr-o asemenea inghesuiala incat, vrand-nevrand, simtim zi de zi si clipa de clipa cotul vecinului, pe care nici un no man's land nu-l mai tine la o (cat de neinsemnata ar fi, dar totusi la o) anumita distanta de al tau. (Uite, imi aduc aminte, din primii mei ani de scoala, ca populatia globului era pe atunci de un miliard si ceva de locuitori - cifra atinsa la capatul a zeci si sute de mii de ani de cand exista oameni pe acest pamant. Doar treizeci de ani mai tarziu, insa, intorcandu-se din China unde fusese in vizita oficiala, primul ministru al Romaniei acelei vremi, Dr. Petru Groza, a scris o carte intitulata Din tara celor sase sute de milioane. Or, iata ca, o jumatate de secol mai tarziu, doar populatia Chinei dublandu-se, a atins nivelul pe care-l avusese omenirea intreaga prin anii treizeci ai secolului de-abia incheiat: aproape un sfert din cele 6 miliarde ale intregii omeniri. Unde vom ajunge lasandu-ne prada inertiei acestei progresii geometrice?) In pofida fermei vointe de pace a unei bune parti a omenirii (a partii ei celei mai favorizate din punct de vedere material) - vointa atat de puternic structurata incat a luat forme institutionale -, potentialul de violenta al planetei e atat de mare incat starea de conflict acut sa poata oricand cuprinde o buna parte a omenirii. Desigur, nu atat diferentele caracteristice diverselor sisteme de valori sunt generatoare de stari conflictuale, cat mai ales decalajele de standard economic, asa cum se rasfrang ele in viata de fiecare zi a multimilor. Problemei demografice evocate adineaori, daca-i adaugam asadar mizeria materiala a covarsitoarei majoritati a locuitorilor Terrei, incununandu-le pe amandoua cu aceea a continuei degradari, in curand catastrofice, a mediului ambiant - iata ca am gasit un domeniu de reflectie pentru oricine se intereseaza cu adevarat de soarta semenilor sai, respectiv, la limita, a omenirii in ansamblu. Nici o data, ca la acest inceput de mileniu, omenirea n-a avut de rezolvat atatea probleme solidare una cu alta si necesitand o solutie in lant care sa le tina-n frau in chiar stransa lor intrepatrundere. (Textul integral in Adevarul literar si artistic)

Hot bun, deschide poarta pentru Divertis

La inceput de week-end, pe "Strada Divertis nr. 1" vor patrula politistii comunitari. Sectorel (Catalin Mireuta) si Hortensiu Plutonieru Bengosu (Valentin Gora) vor fi exact asa cum i-a descris presa: serviabili, prietenosi, preotii din afara bisericii. Romantici uneori, cei doi politisti vor exemplifica in fata telespectatorilor o arestare poetica si plina de suspans. Plini de amabilitate, politistii ii vor ruga frumos pe infractori sa se legitimeze, le vor recita poezii si citate celebre. Mai mult decat atat, le vor canta delincventilor o piesa duioasa: "Hot bun, deschide-ne poarta". Costel Pagubosu' are mari probleme si se hotaraste sa se sinucida in direct. Motivele lui sunt cate se poate de intemeiate: pe zi ce trece Guvernul scumpeste bautura. Costel nu intelege de ce Guvernul se razbuna pe bautorii de rand si, de cate ori are de astupat gaurile facute de altii, le astupa cu ajutorul bietilor betivi. Bianca Brad va fi invitata de onoare a familiei Stefaroi in serialul "Eu, tu si taticu'", tot maine, de la ora 19,45, la antena 1

Socul normalitatii

Jurnalul, ca gen literar, e in mare voga dupa Revolutie. Dupa multe decenii in care adevarul nu putea fi spus cu toata gura, literatura subiectiva reprezinta acum o supapa prin care, in fine, rabufnesc diverse adevaruri "individuale", personale ori colective. Rareori se mai respecta acea regula a editarii dupa cincizeci de ani de la data redactarii, pentru ca imaginea unor contemporani aflati printre personajele negative ale jurnalului sa fie protejata (cazul Mihail Sebastian). Dimpotriva, un exces de umoare neagra face adesea din autorul jurnalului un pamfletar, iar din toti ceilalti - niste victime "colaterale" (cazul Paul Goma). Pe acest fundal, jurnalul pe care Tia S erbanescu l-a tinut intre 1987 si 1989, publicat sub titlul Femeia din fotografie (Editura Compania, 2002), distoneaza puternic. In primul rand printr-un bun simt al autoarei, printr-o modestie reala, nu jucata: departe de a se bate cu pumnul in piept si a prezenta o lunga lista de calitati si merite, scriitoarea se analizeaza lucid, nemilos. Aproape ca scotoceste in viata si in opera ei, pentru a gasi si a infatisa niste defecte. Cititorul atent vede insa ca acestea nu prea exista. Se remarca, dimpotriva, puternicul talent literar al autoarei si finetea unor analize psihologice ori "morale"; de asemenea, o adevarata vocatie a prieteniei, care o face pe Tia Serbanescu sa scrie, despre regretata Dana Dumitriu, unele dintre cele mai impresionante pagini din jurnal. Pentru cei care o stiu pe autoare exclusiv din comentariile ei sarcastice, rele, la adresa politicienilor actuali, e surprinzator sa-i vada sensibilitatea, grav afectata de moartea unei prietene sau de cea a unei matusi dragi. Si totusi, alta este unda de soc a acestui jurnal. Nu-ti vine sa crezi cat de normal poate fi un om si un scriitor (lucrand, ca gazetar, la cotidianul "Romania libera") in acei ultimi ani de progresiva dementa totalitara. Pagina pe care se astern insemnarile are o libertate, o liniste si un firesc pe care mai nimic din realitatea ideologica inconjuratoare nu le justifica. Anormalitatea societatii structurate ceausist nu isi ia aici obolul; fibra morala si intelectuala a scriitorului rezista bine. Bref, jurnalul captiveaza prin miscarea personajelor si a ideilor; e tonifiant prin curajul autentic, imbracat in hainele stramte ale modestiei, si socheaza, realmente, prin decenta si normalitatea manifestate in ultimii ani, cei mai indecenti si mai putin normali, ai "epocii de a

A inceput restaurarea Portii Sarutului

Restaurarea operelor de piatra realizate de Constantin Brancusi, aflate in Parcul Municipal din Tg. Jiu, a inceput in aceasta saptamana cu Poarta Sarutului. Vor urma Aleea Scaunelor si Masa Tacerii, procesul de restructurare urmand a fi finalizat la sfarsitul verii. Banii pentru restaurare vin, ca si in cazul Coloanei fara Sfarsit, de la Banca Mondiala. Licitatia pentru executarea lucrarilor de restaurare a fost organizata de Ministerul Culturii si Cultelor, castigatoare fiind desemnata firma TLS Bucuresti. Aceasta a inceput deja organizarea de santier, deocamdata fiindu-i necesare o schela din lemn si o foaie de cort menita sa protejeze opera si pe restauratori pe vreme nefavorabila. Diriginte de santier este Constantin Herasanu, care spune ca restructurarea operelor din piatra este necesara si nu trebuie interpretata ca un moft, asa cum o considera unele persoane. Acesta a precizat ca nu va fi afectata structura operelor: "Se vor intari rosturile si se vor omori microorganismele", resturarea fiind o activitate care se va desfasura "sub lupa". Pe parcursul verii se va restructura si Casa Brancusi din acelasi parc, locatia urmand sa devina muzeu de prezentare a vietii si operei marelui sculptor, momentan acest lucru lipsind din orasul de pe Jiu. De asemenea, pana la finele anului se va lucra si la o noua infatisare a Caii Eroilor pe care se afla amplasat ansamblul sculptural "Constantin Brancusi", fiind deja elaborat un plan peisagistic.

Artroza a depasit in frecventa bolile cardiovasculare

entru prima oara in ultimii 10 ani, bolile musculo-scheletice au depasit in frecventa pe cele cardiovasculare, a fost concluzia primei conferinte nationale "OSART", desfasurata la Cluj-Napoca. Bolile articulare si musculo-scheletice constituie cele mai frecvente boli cronice si care dau handicap fizic. Peste 100 de afectiuni formeaza spectrul bolilor articulare, dintre acestea artoza, prin frecventa si impactul sau medico-social genereaza majoritatea deficitului functional si al costurilor economice. Cercetatorii clujeni, impreuna cu invitatii din Germania si SUA, au facut publice constatarile lor: in 2010 in Europa, pentru prima data in istorie, numarul celor in varst de peste 60 de ani il va depasi pe cel al indivizilor sub 25 de ani.

Scris de medic

Cea mai frecventa cauza a erorilor de diagnostic si tratament este, in lumea occidentala, oboseala. Statistici in Est nu s-au facut, dar pare greu de crezut ca un medic care a lucrat o zi si o noapte, in garda, va da acelasi randament si in ziua urmatoare. Occidentalii au impus obligativitatea zilei libere, dupa o noapte de garda. La noi, fie medicii se fac ca lucreaza, fie sunt liberi sa greseasca pe pielea pacientilor. Pe locul doi intre explicatiile erorilor vine confuzia de la trezirea din somn. Daca medicul de garda fura cateva ore, pe atipite, si e chemat in urgenta, se pierd minute bune pana se trezeste, iar deciziile nu sunt luate cu mintea limpede. De aceea, s-a recomandat ca in garda medicul sa nu doarma deloc, iar ziua de dinainte si de dupa sa fie liber. Au aparut chiar si persoane "specializate" in garzi, care muncesc doar in "schimbul trei". Specialistii romani ar putea replica: bine-bine, unde sunt timpurile eroice, cand medicii faceau minuni, dupa zile de nesomn? S-au cam dus! Aparatele de inalta performanta au inlocuit flerul si inspiratia. Medicului nu i se mai cere sa aiba fler, geniu si putere de rezistenta, ci sa-si faca bine treaba. Sa execute corect "pasii" din program: "open, select, entry". Geniul a fost inlocuit de profesionalism, iar minunea de eficacitate. La noi, chipurile, nu sunt bani ca medicii sa fie platiti doar pentru garda. Si spitalul, si medicii tin la un sistem care predispune la greseli. Daca problema banilor nu poate fi depasita, in acest moment, solutionarea celei de-a treia cauze generatoare de erori fatale nu costa nimic. Este vorba de renuntarea la "scrisul de doctor". Retetele greu descifrabile au ucis la fel de multi oameni ca o boala de sange, se arata in studiile de profil. Pe vremuri, farmacistului nu-i trebuia un ochi de plastograf. Dupa ce "ghicea" boala, era usor: oricum nu se gaseau decat doua-trei pastile pentru o afectiune. Acum sunt sute, ca si in Occident. De ce nu se invata din experienta de acolo? De ce sa ne consumam energia cu un aspect minor, s-ar putea sa fi gandit unii. Dar, daca nu rezolvam nici macar problemele care nu costa, cum o sa facem cu celelalte? Pe de alta parte, este si interesul medicilor sa scrie mai frumos. Reteta sau biletul de trimitere ii reprezinta. Ospatarii de la un restaurant de pe Litoral au observat ca simpla "editare" a notei de plata pe computer, fara nici o alta imbunatatire a serviciului sau meniului, le-a adus mai multi clienti cu 20 la suta.

Cocteiluri pentru o sanatate ideala

Sucul de cirese este ideal primavara, cand organismul este secatuit dupa anotimpul rece, sarac in tonice naturale. Specialistii il recomanda ca remineralizant, depurativ, cu rezultate foarte bune in tratamentul artritelor, gutei, in arterioscleroza. O cura din acest suc - 500 gr plus 300 gr suc de mere, timp de doua saptamani, cel putin, are un efect ideal de prevenire a imbatranirii premature si este un energizant, apreciat de convalescenti. Prin consumul acestui cocteil se elimina din organism deseurile si toxinele. Sucul de grepfruit (bogat in calciu, magneziu, fosfor, glucide, lipide, fier, vitamine din grupa B-urilor, acid citric) este recomandat in stari de oboseala, anorexie, intoxicatii, artritism. Cura din sucul acestui fruct poate sa dureze 3 saptamani, cate 3 pahare pe zi inaintea celor trei mese principale. Sucul de grepfruit poate fi amestecat cu miere - 2 lingurite la un pahar de 200 gr. In amestec cu 300 gr suc mere, cocteilul poate fi consumat, 6 saptamani. Dupa o pauza de doua luni, cura poate fi reluata, timp de 3 saptamani. Cura de suc de piersici (un bun diuretic ce ajuta in combaterea debilitatii fizice pentru tinerii si copiii care au suferit recidive in diverse boli), este indicata ca adjuvant si in hematurii. Ideal este ca sucul sa fie combinat cu mere si portocale (400 gr suc de piersica, 200 gr suc de mere, 200 gr. suc de portocala). Pentru extragerea sucului se aleg doar fructele foarte bine coapte. Cocteilul cu macese poate fi considerat un tonic de exceptie pentru persoanele care au imunitatea scazuta, care obosesc foarte usor, dar si in circulatia periferica defectuoasa. Macesele (200 gr) (din care se inlatura samburii si perii), bine uscate, se macina si se pun la macerat, timp de 12-15 ore. Apoi se amesteca cu miere (10 lingurite de-a lungul unei zile). Cantitatea aceasta poate fi consumata de-a lungul unei zile in amestec cu suc de portocale (300 gr) sau cu apa minerala. Cura, pentru cei care doresc sa se restabileasca mai repede, dureaza 21 de zile. Pulberea de macese poate fi folosita si in crema unor prajituri, pastrandu-si efectele curative.

Depresia se confunda adesea cu anxietatea

Congresul european de psihiatrie din acest an a avut loc la Bucuresti, in organizarea Asociatiei romane de profil. Au participat peste 600 de medici, din care 200 din strainatate, lucrarile avand ca tema cele mai noi progrese in tratamentul acestor afectiuni. Printre conferentiari s-au numarat mari personalitati ale lumii medicale din Europa. Dl. profesor dr. Mihai Gheorghe, seful clinicii de psihiatrie de la Spitalul Militar Central, ne-a prezentat concluziile care pot fi trase dupa congres. - Psihoterapia a revenit la moda? - La ora actuala se pune pe primul plan tratamentul farmacologic. Din majoritatea lucrarilor prezentate a reiesit ca ritmul vietii cotidiene nu-ti da ragazul sa mai astepti rezultatele psihoterapiei. De aceea, s-a recomandat inceperea tratamentului medicamentos cat mai repede, in forta, urmand sa se asocieze ulterior cu psihoterapia, daca exista posibilitati. - Care sunt cele mai frecvente boli psihice? - Atentia specialistilor s-a concentrat asupra depresiei, a schizofreniei si a bolii Alzheimer. Tratamentul depresiei este foarte important, mai ales ca boala afecteaza cu predilectie tinerii si varstnicii. - Este depresia corect diagnosticata? - Nu, din pacate. Specialistii straini au recunoscut ca Europa plateste un pret greu pentru ca sistemele de sanatate publica nu s-au preocupat suficient de imbunatatirea situatiei. Mai ales medicii generalisti trec prea usor peste aceasta problema sau gresesc diagnosticul. De aici un numar crescut de sinucideri. Apoi chiar daca diagnosticul este bine pus, in tratament nu se aleg cele mai noi terapii. Astfel, multi pacienti nu se vor ameliora, iar 30-40 la suta vor dezvolta rezistenta la medicamente. - Care ar fi situatia in Romania? - Pe langa dificultatile deja amintite, ne confruntam cu reticenta romanilor de a merge la psihiatru si de a-si discuta problemele de aceasta natura cu medicul. Ei evita sa ceara sprijinul specialistului pana cand ajung intr-un stadiu in care nu mai este nimic de facut. Trebuie spus ca noile terapii sunt cu adevarat revolutionare, permitandu-i pacientului sa-si reia munca si locul in societate, cu o singura conditie: sa fie incepute din vreme! Or, sunt extrem de numeroase cazurile cand se descopera abia dupa sinucidere, prin reconstituirea cazului, ca omul se gasea in plin proces depresiv. - Care ar fi primele semne ale depresiei? - Pentru tineri, cele mai caracteristice ar fi: pierderea interesului pentru activitatile obisnuite, scaderea randamentului profesional, insomnia, pierderea poftei de mancare, aparitia "gandurilor negre". - Cu ce se confunda depresia? - Depresia este frecvent confundata cu anxietatea. Medicamentele pentru tratarea anxietatii nu ajuta insa in depresie. Pacientul are impresia ca se afla sub tratament, dar boala se agraveaza, putand merge pana la suicid. Un alt aspect interesant, semnalat la Congres, a fost faptul ca depresia este frecvent asociata cu consumul de droguri. Revenind insa la semnele depresiei, sa notam ca, la varstnici, aparitia bolii se manifesta prin apatie. Batranul nu se mai ingrijeste, neglijeaza aspectul sau si al locuintei, zace, pur si simplu, toata ziua. Ca noutate as mentiona o constatare de ultima ora: depresia netratata este un factor de precipitare al dementei. - Adica al bolii Alzheimer? - Da. S-a constatat ca majoritatea varstnicilor cu dementa avusesera episoade depresive. De asemenea, s-a recomandat ca Alzheimerul sa nu mai fie corelat cu varsta inaintata, constatandu-se ca poate incepe si la 60 de ani. Patologia vaselor creierului agraveaza boala si creste rapiditatea evolutiei in Alzheimer. Manifestarile timpurii sunt tulburarile de memorie (omul e distrat, uita ce-i spui), dar si modificarile de comportament: din pedant si politicos devine iritabil, trivial, nervos.

Anticonceptionalele - mai sanatoase decat avortul

Iuliana C. are 21 de ani si recent a trebuit sa faca o intrerupere de sarcina. Este studenta la o facultate din Bucuresti si nu era pregatita sa-si asume responsabilitatea cresterii unui copil. "Am tot evitat sa ma duc la medic, pentru ca eu nu sunt din Capitala. Am ramas insarcinata si am ajuns la avort", ne-a spus tanara. Din nefericire, intreruperea de sarcina s-a soldat cu unele complicatii, fiind posibil ca Iuliana sa nu mai poata avea copii. Elevele, studentele, somerele, femeile care traiesc in mediul rural si persoanele paupere beneficiaza de contraceptive gratuite. Actiunea a fost demarata de Ministerul Sanatatii si Familiei in colaborare cu Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie (UNFPA) si USAID. Distribuirea de contraceptive a inceput deja in 18 judete din tara: Alba, Botosani, Calarasi, Cluj, Constanta, Dolj, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov, Maramures, Mures, Salaj, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui si Valcea. Femeile vor putea beneficia de contraceptive gratuite dupa ce se adreseaza medicului de familie la care sunt inscrise sau la doctorul din localitatea in care isi au domiciliul. Contraceptivele oferite sunt de mai multe tipuri: pilule anticonceptionale orale, contraceptive injectabile, sterilete si prezervative. Medicii de familie din aceste judete au fost initial pregatiti pentru a putea oferi consultatii de planning familial. Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale spun ca donatia in contraceptive are o valoare de peste 500.000 de dolari. Contraceptivele orale de care vor beneficia femeile sunt cele mai folosite in tarile occidentale. "Femeile se pot adresa medicului de familie si dupa o discutie, vor putea hotari pentru ce tip de contraceptie opteaza. Medicul poate da contraceptive pentru o perioada de 3 luni, dupa care femeia revine la control. Contraceptivele pe care le oferim acopera toata paleta cazuistica", ne-a declarat Irina Dinca de la USAID. Pe de alta parte, medicii ginecologi recomanda femeilor care doresc sa inceapa un tratament cu anticonceptionale sa efectueze si un control clinic al aparatului genital. Deoarece, aceste pilule au unele efecte nocive ar fi bine ca femeia sa efectueze si un examen ecografic, astfel incat sa poata fi depistate eventuale afectiuni cum ar fi: fibroame uterine, chiste sau unele malformatii genitale. Pentru ca pilule folosite sa fie cele mai potrivite ar trebui ca femeia sa efectueze si unele analize de sange pentru determinarea nivelului colesterolului, trigliceridelor, glicemiei etc. Medicii ginecologi spun ca un tratament contraceptiv are beneficiile sale, femeia evitand traumele unei intreruperi de sarcina la cerere. Dupa un avort, femeia sufera o trauma psihica, fiind posibila si aparitia unor complicatii care pot duce pana la sterilitate. Medicii spun ca riscul unui avort creste proportional cu numarul acestui gen de interventii si cu numarul de nasteri pe care respectiva pacienta le-a avut anterior. Specialistii sustin ca si anticonceptionalele orale au unele reactii secundare (cresterea in greutate, pilozitate), astfel incat nici o femeie nu ar trebui sa inceapa un astfel de tratament fara un consult medical prealabil. Medicul specialist poate stabili un anumit tip de anticonceptional care sa i se potrivesca pacientei. Un anticonceptional luat dupa ureche poate face mai mult rau decat bine, scazand increderea posibilelor utilizatoare in acest tip de contraceptie. Folosirea contraceptiei este benefica atata timp cat se face dupa sfatul medicului. In plus, o femeie care face un avort suporta si oprobiul Bisericii Ortodoxe care considera ca o intrerupere de sarcina este echivalenta unei crime. Avand in vedere toate aceste aspecte, actiunea de distribuire gratuita a contraceptivelor va fi continuata si din fondurile Ministerului Sanatatii si Familiei. Prin acest program, MSF urmareste sa reduca numarul de sarcini nedorite si al avorturilor la cerere. Mai nou, pot beneficia de contraceptive gratuite si femeile care efectueaza un avort la cerere intr-o unitate de sanatate publica. Pentru a creste accesul la contraceptie, pentru prima data contraceptivele orale si injectabile au fost introduse pe lista medicamentelor compensate.

Ultima ora in medicina

Infirmierele, mai bune decat medicii Infirmierele sunt preferate medicilor, arata un sondaj facut printre bolnavi de catre British Medical Journal, din Anglia. Explicatiile celor interogati sunt simple. In primul rand, infirmierele isi consacra mai mult timp suferinzilor. Cele cu experienta, care pot da sfaturi sau mici consultatii, castiga o incredere sporita in randul bolnavilor. Ele au rabdare sa le spuna celor ingrijorati de starea lor de sanatate, cum sa-si "gestioneze" boala, cum sa-si urmeze cat mai bine tratamentul, care sunt efectele acestuia... Nu in ultimul rand, pacientii apreciaza relatia afectiva care se creeaza dupa un timp intre suferind si ingrijitoarea lui. Diabeticii n-au de ce sa se teama de chirurgia vascularaUn studiu retrospectiv realizat in Statele Unite arata ca, in ciuda a ceea ce se credea pana acum, mortalitatea consecutiva chirugiei vasculare nu este mai mare in randul suferinzilor de diabet, comparativ cu restul populatiei. Subiectii acestei anchete au fost 6.565 pacienti - din care 62,3 la suta diabetici, restul ne-diabetici - cu media de varsta de 68 de ani, beneficiari ai unei revascularizari a membrelor inferioare sau a unei interventii chirurgicale la carotida ori la aorta. Gradul de mortalitate post operatorie a fost la fel pentru toata lumea - in jur de 1 la suta. Autorii studiului concluzioneaza ca diabetul singur nu duce la riscuri crescute de deces post operatorii, dupa o interventie vasculara, dar supravietuirea pe termen lung este totusi alterata in randul diabeticilor. (L.F.B.) Tinerii fumatori pot fi depistati printr-un test de urinaO simpla proba de urina va fi de ajuns pentru a stabili daca un adolescent este sau nu fumator. Testul a fost pus la punct de un grup de cercetatori de la o Universitate din Chicago, permitand identificarea unui derivat al nicotei in urina persoanelor fumatoare. Odata aplicat acest test, rezultatele au fost ingrijoratoare. Astfel, s-a constatat ca 90 la suta dintre adolescentii americani fumeaza, debutul intr-ale viciului facandu-se in jurul varstei de 10-12 ani. In randul persoanelor de pana la 30 de ani, numarul fumatorilor este in continua scadere, specialistii punand acest succes pe seama programelor educationale si a reclamelor anti-fumat. Din cauza numarului mare de fumatori din randul adolescentilor autoritatile sanitare din SUA au fost determinate sa-si schimbe strategia de promovare a sanatatii. Ca urmare, reclamele impotriva fumatului vor fi facute pe intelesul copiilor cu varste intre 10-11 ani, iar personajele principale din spoturi vor fi Micky Mouse, papusile Muppets si baschetbalistul Michael Jordan.Ultima ora in medicina

Operatii pe cord la sugari cu malformatii congenitale

15 copii cu malformatii congenitale extrem de grave ale inimii vor fi operati pana luni la Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" din Capitala. "Copiii operati au varste foarte mici (3 luni - 18 luni) ceea ce a sporit dificultatea tehnica a interventiilor. Medicii nostri au colaborat cu un chirurg cardiac din SUA, prof. dr. Pierantonio Russo, astfel incat a fost posibil operam leziuni mai complicate, care nu au mai fost operate pana acum la noi in tara", a spus prof. dr. Vasile Candea, directorul institutului. Una dintre paciente este Rebeca Udila, care are doar 8 luni si suferea de atrezie pulmonara si tricuspidiana, adica sangele nu-i putea iriga plamanii, nu avea nici artera pulmonara, avea un singur ventricul la inima, cordul fiind situat in partea dreapta a corpului. "Daca nu am fi facut aceasta interventie, copilul ar fi murit in 2-3 luni, deoarece circulatia pulmonara era aproape inexistenta. Dupa operatie, pacienta va avea nevoie de un transplant de cord, dar pana atunci, plamanii se vor putea dezvolta si micuta va putea lua in greutate", a explicat dr. Serban Bubenek, seful sectiei ATI din cadrul institutului. In Romania traiesc aproximativ 15.000 de copii cu malformatii cardiace congenitale, iar in spitale nu se opereaza decat 200-250 de copii anual, din lipsa de fonduri. Prof. dr. Vasile Candea a adaugat ca se doreste continuarea programului de dezvoltare a chirurgiei cardiace pediatrice in cadrul institutului. Prof. Russo, adus in tara cu ajutorul unei fundatii umanitare si care a operat benevol, a spus ca interventiile pentru corectarea malformatiilor cardiace congenitale pot duce la scaderea cu 15 la suta a mortalitatii infantile. Copiii care au astfel de malformatii trebuie diagnosticati rapid, iar operatiile trebuie facute la varste mici.

De ce nu se intoarce Maria Vlas

In bodega "Velico tuicata", din granita bulgaro-romana, se bea lichior de castravete si se-njura la greu bursa leusteanului. Numai la o masa din fund patru insi discuta in soapta. Venit intamplator dupa un transport de BT-uri, agentul Limba ii da un ghiont lu' Vasile Contrabandov: Auzi, ba? Ala in trening si cizme nu-i generalul Zaha...? Generalul: Leca nos deta narusenie nascracata (adica: Baiete, inca patru, da' reci) Avocatul: Ce-sti cupil? Generalul: Lasa, domne, ca face cinste Politia romana. Macar sa ne-ntelegem. Maria Vlas: E, le dau io, ca nu dau de la mine. He, he! Avocatul: Atunci e ghiseft. Procurorul: Domnilor, doamna, v-as propune sa ne intoarcem la negocieri. Generalul: Mda. Unde ramasesem? Vlas: La domnul colonel... Generalul: Ei, sa ne incurcam in amanunte? Stiti ca legea e foarte aspra si oricum nu ne permite sa va lasam... Vlas: Pai, sa vedem ce mai avem. (Rasfoieste o agenda) Da: fila 215, patruj' doua de miliarde luate de generalul... Generalul: Sa trecem, sa trecem. Procurorul: Ba sa spuna, domne. Avem nevoie in rechizitoriu. Vlas: Sigur, e domnul general de justitie... Procurorul: Stop! E irelevant. Vlas: Da' de ce? Generalul: Gura, in carciuma asta doar noi punem intrebari. Procurorul: Va rog sa continuati. Vlas: Pai, mai relevant decat insusi domnul Vac... Procurorul: Stop! Stimata doamna, cazul este foarte grav. Vlas: Mie-mi ziceti? Ia veniti aci sa numarati la zerouri. Generalul: (isi arunca o privire) Aoleo, sa nu-mi ziceti ca-l aveti si pe domnul senato... Vlas: Ihi. Si pe domnul depu... Procurorul: Ala care e acum minis... Generalul: Uliuuu! Procurorul: Auuu! Generalul: Colega, ia vezi tu in codu' ala penal, chiar nu-i nimic de facut? Procurorul: (cauta, transpira, geme, se lumineaza) Da! Daaa! Asta e! Generalul: (cu ochii cat cepele) Spuneee! Procurorul: O declaram persona non grata. Si sa n-o mai prindem prin tara. Generalul: Genial! Avocatul: Jold carton, dragi zlitili (adica: Inca patru, plateste doamna) Generalul: Ba, nu, facem noi cinste.

Nea Nicu si tovarasul sau de suferinta

Uriasa masinarie inaripata pluteste lin deasupra crestelor Caucazului. Afara, la 11.000 de metri, sunt -20 de grade Celsius. Inauntru e cald si placut. Atat de placut, incat toata delegatia senatoriala picoteste. Unii se straduiesc chiar sa doarma. Din pacate pentru ei, de vreun sfert de ora, avionul bubuie si se cutremura din toate balamalele. La inceput, pilotii au crezut ca s-a defectat motorul de sub aripa dreapta, dar nu aveau motive sa se alarmeze. Era doar Adrian Paunescu; cel mai mare poet al Senatului se prabusise in lumea viselor... In fata, la business-class, nea Nicu Vacaroiu, speriat de intamplare, tocmai s-a calmat cu a doua cinzeaca de Finlandia si cu vreo doua priviri catre picioarele pana-n gat ale stewardezei. La un moment dat, nea Nicu observa cum "pitonii" varati in ciorapi de lycra sunt inlocuiti cu o pereche de pantaloni "Armani". Un turloi paros este dezgolit indeajuns incat sa-i permita posesorului un scarpinat de bun venit. "Va zalut, domnu' brim-miniztru! Salamaleku!", aude nea Nicu, dar nu indrazneste sa-si salte capul spre necunoscut. Daca ar face-o, stomacul i-ar porni ca o racheta spre faringe. Baiguie, stins, un "Buna ziua", politicos. Afara, noaptea se instaleaza peste Marea Caspica. "Domnu' brim-miniztru, ge mai faceti, gum merge?". Tocmai cand se pregateste sa-i atraga atentia necunoscutului ca el nu mai este prim-ministru, ci presedinte la Senat, sau la Camera, sau dracu' mai stie la ora asta unde... ca ce bine era acu' daca statea acasa, cu doamna Marilena Vacaroiu, dadea iama in ultimul borcan cu gogonele ramas de peste iarna si se culca pe dreapta, ca sa nu se-nvarta lumea cu el... tocmai se pregateste sa dea drumul la discurs, cand necunoscutul ia, din nou, initiativa: "Ga nu jtiti dumneavoaztra ge am avut io de dras gu broblema aia gu gontrabanda la Dimisoara... Am ztat ji la buscarie... Allah bazeste be robii tai! Origum, io va mulzumeste, ga gand erati brim-miniztru be bune... Eheheee! Za draiasca nea Nigu Vagaroiu!". Stia ce nasol e. Il vanasera si pe el astia de la presa, cand cu banii de la Sorinache Vantu, asa ca il intelegea pe strain. La urma urmei, prestase si el un serviciu, ca omu' specialist de mai multe milioane de parai, ce ma-sa? Si astia au vrut sa-l vada demis, eventual si la puscarie, asa cum l-a bagat pe baiatu' asta care il tot bate la cap acu'... "Domnu' Vagaroiu, hai, dom'ne, za vedeti ji vabriga mea de abe minerale. Vacem o vizita cu brotocol zero, be guvant... Za vedeti agolo invezditie... Azta invezditie barozana estem". Cand aude de apa minerala, nea Nicu nu mai poate suporta asa o tortura. Ridica, semet, capul, infrunta cu eroism valul care urca dinspre stomac spre gat si, aproximativ cu tonul pe care-l foloseste in Senat cand ii pune la punct pe aia din Opozitie, spune: "Aaa... Hopa! Ce se-ntampla... Auzi? Psst, vino mai aproape, ca n-o sa ma ridic io... Ia zi... Cine esti tu ba, baiete?". "Domnu' Vagaroiu, nu m-ajdebtam dogmai de la dumneavoastra... Gum gine? Zaher Izgandarani!". Uriasa masinarie inaripata pluteste lin deasupra crestelor Himalayei. Afara sunt -40 de grade Celsius. Inauntru e cald si placut. Poetul Adrian Paunescu s-a intors pe partea cealalta, ocupand si cel de-al treilea scaun. Profitand de ocazie, nea Nicu s-a asezat comod pe dreapta si a adormit. Fara sa se invarta lumea cu el.

Constantin Dutu, un erou martir fabricat in Romania

In sediul PRM-ului mafia mustelor verzi, de primavara, fusese, in sfarsit, redusa la tacere. Bratul inarmat al partidului, adica bratul femeii de servici inarmat cu o "Romania Mare" facuta sul, instaurase linistea in incapere. Acum, de pe podium, Tribunul isi tintuia cu privirea auditoriul. In spate, alti zece Vadimi mai mici faceau acelasi lucru, caci zidul era tapetat cu o droaie de afise electorale mai vechi. Langa afise, vulturul cruciat tinea in gheare o caricatura a lui Ciumara. Deodata, Tribunul tuna in microfon asa de tare, incat vulturul era sa zboare de pe zid: "Fratilor, dupa cum stiti, Dumnezeu m-a harazit sa conduc Romania! Va spun eu, nu mai dureaza mult si, asa cum i-am spus ieri la telefon lui Saddam, ziua fortelor nationale va veni in toata Europa! Dar hidra iudeo-masonica globalista nu vrea asta. Din cauza asta, in Olanda, camaradul Pim Fortuyn a imbracat camasa mortii, devenind un martir la nobilei cauze. Dar, sa stiti, avem si noi martirii nostri, aici, in Romania. Frate Dutule, vino si spune ce-ai patit!" Incet, cu un ochi martirizat de un croseu de dreapta, mergand parca pe poante, Dutu se apropie de microfon: "Dom'le, io mergeam linistit cu Mercedesul pe Splaiul Independentei, gandindu-ma la saracia din tara asta obidita, cand, brusc, un BMV imi taie calea. Acum, va spun drept, amenintari cu moartea mai primisem in ultimele zile, dar nu credeam ca se ajunge asa departe. Deci tamponez BMV-ul si spun ce spune orice sofer in astfel de ocazii, de ochi, de mama, de bujii etc. Ala din BMV ma combate cu doi pumni in ochi". Tot partidul, ridicat in picioare: "Si, si?" "Si eu stau drept ca bradul carpatin, da' mafiotul, ajutat de un tovaras, imi mai da doua la coaste". Biroul permanent, curios, in cor: "Si?" "Dupa aia mi-a mai dat una, eu am parat cu ficatul si a plecat. Dar ma stiti. Nu ma doboara pe mine mafia globalista asa usor! Imediat, m-am luat dupa el si l-am mai tamponat o data!" Vadim, coplesit de admiratie: "Fantastic, ce curaj, ce perseverenta, parca vedem asaltul Brigazii de Cavalerie Usoara, din razboiul Crimeii. Pumni in stanga lui, pumni in dreapta lui, pumni in fata lui, dar Dutu tot in atac. Si dupa aia?" "Dupa aia a fost ca dupa prima data, ca am fost constant". "Fantastic, stimati colegi de partid. Uitati, aici, in mana mea am chiar o masea jertfita in lupta de bravul nostru erou. Propun ca aceasta masea, invelita in tricolor, sa o ingropam la manastirea Dealul, alaturi de capul lui Mihai Viteazul". Aplauze prelungite. Vadim ridica mana in sus, plin de maretie: "Si mai propun ca demnul nostru coleg sa primeasca titlul de "Erou Martir", ca sa stie toti ce a facut pentru neam!" Aplauze prelungite, urale.